Recomandat, 2022

Alegerea Editorului

Diferența dintre raționamentul inductiv și deductiv

Procesul de a gândi ceva, într-o manieră rațională, pentru a trage concluzii valide, este cunoscut ca raționament. Este o activitate zilnică pe care o folosim pentru a lua decizii, care implică construirea de gânduri și transformarea lor într-o propunere pentru a da motivele pentru care am optat pentru o anumită alternativă față de cealaltă. Reasonarea (logica) poate avea două forme - inductive raționament sau raționament deductiv. Răspunderea inductivă urmează un flux sau un comportament special, pentru a face deducții

Dimpotrivă, raționamentul deductiv folosește informații, fapte sau premise disponibile pentru a ajunge la o concluzie. Aceste două logici sunt exact opuse unul altuia. Cu toate acestea, ele sunt adesea juxtapuse din cauza lipsei de informații adecvate. În acest articol, vă vom spune diferențele de bază dintre raționamentul inductiv și deductiv, care vă va ajuta să le înțelegeți mai bine.

Diagramă de comparație

Bazele comparațieiRădăcini inductiveMotiv dedus
SensRădăcinile inductive conin argumentul în care premisele dau motive în sprijinul adevărului probabil al presupunerii.Argumentul deductiv este forma fundamentală a raționamentului valid, în care premisele oferă garanția adevărului presupunerii.
AbordareAbordarea de jos în susAbordare de sus în jos
Punct de startConcluziesediu
Bazat peModele sau tendințeFapte, adevăruri și reguli
ProcesObservare> Model> Ipoteze tentative> TeoriaTeoria> Ipoteza> Observare> Confirmare
ArgumentPoate sau nu poate fi puternică.Poate sau nu poate fi valid.
StructuraTrece de la specific la generalTrece de la general la specific
Trage concluzii cuCertainityProbabilitate

Definiția Inductive Reasoning

În cercetare, raționamentul inductiv face aluzie la procesul logic, în care anumite situații sau situații sunt observate sau analizate pentru a stabili principii generale. În acest proces, propunerile multiple sunt considerate a furniza dovezi clare, pentru adevărul concluziei. Este folosit pentru a dezvolta o înțelegere, pe baza respectării regulilor, pentru a stabili cum funcționează ceva.

Acestea sunt argumente incerte; care descrie măsura în care concluziile trase pe baza premiselor sunt credibile.

În raționamentul inductiv, există anumite posibilități ca concluzia trasată să fie falsă, chiar dacă toate ipotezele sunt adevărate. Motivația este bazată pe experiența și observațiile care susțin adevărul aparent al concluziei. În plus, argumentul poate fi puternic sau slab, deoarece descrie doar probabilitatea inferenței, să fie adevărat.

Definiția Deductive Reasoning

Motivul deductiv înseamnă o formă de logică în care se trag concluzii specifice din mai multe premise (declarații generale). Ea stabilește relația dintre propoziție și concluzie. Atunci când toate afirmațiile propuse sunt adevărate, atunci se aplică regulile de deducere, iar rezultatul obținut este inevitabil adevărat.

Logica deductivă se bazează pe legea fundamentală a raționamentului, adică dacă X sau Y. Aceasta implică aplicarea directă a informațiilor sau faptelor disponibile, pentru a veni cu noi informații sau fapte. În acest sens, cercetătorul ia în considerare o teorie și generează o ipoteză, care poate fi testată, după care se înregistrează observația, ceea ce duce la date particulare, care nu sunt altceva decât confirmarea valabilității.

Diferențe cheie între raționamentul inductiv și deductiv

Punctele de mai jos clarifică în detaliu diferența dintre raționamentul inductiv și deductiv:

  1. Argumentul în care premisele dau motive în sprijinul adevărului probabil al ipotezei este raționamentul inductiv. Forma elementară a raționamentului valid, în care propoziția oferă garanția adevărului presupunerii, este raționamentul deductiv.
  2. În timp ce raționamentul inductiv utilizează abordarea de jos în sus, raționamentul deductiv folosește o abordare de sus în jos.
  3. Punctul inițial al raționamentului inductiv este concluzia. Pe de altă parte, raționamentul deductiv începe cu premise.
  4. Baza raționamentului inductiv este comportamentul sau modelul. Dimpotrivă, raționamentul deductiv depinde de fapte și reguli.
  5. Rădăcinile inductive încep cu o mică observație, care determină modelul și dezvoltă o teorie prin lucrul la problemele conexe și stabilind ipoteza. În schimb, raționamentul deductiv începe cu o declarație generală, adică o teorie care se îndreaptă spre ipoteză, iar apoi se examinează unele dovezi sau observații pentru a ajunge la concluzia finală.
  6. În raționamentul inductiv, argumentul care susține concluzia poate sau nu poate fi puternic. Dimpotrivă, în raționamentul deductiv, argumentul poate fi dovedit valid sau nevalid.
  7. Motivul inductiv se mișcă de la specific la general. Spre deosebire, raționamentul deductiv se mișcă de la general la particular.
  8. În raționamentul inductiv, concluziile trasate sunt probabiliste. Spre deosebire, în raționamentul deductiv, generalizarea făcută este în mod necesar adevărată, dacă spațiile sunt corecte.

Concluzie

În concluzie, raționamentul inductiv și deductiv sunt cele două tipuri de logică, care sunt folosite în domeniul cercetării pentru a dezvolta ipoteza, pentru a ajunge la o concluzie, pe baza informațiilor, despre care se crede că este adevărat. Rațiunea inductivă ia în considerare evenimentele pentru realizarea generalizării. În schimb, raționamentul deductiv ia declarații generale ca bază pentru a ajunge la o anumită concluzie.

Top